blogu' lui vieru

Curtea Constituţională (CC) s-a pronunţat azi asupra hotărîrii privind examinarea constituţionalităţii demiterii lui Marian Lupu din funcția de Președinte al Parlamentului și a unor prevederi referitoare la interimatului acestei funcţii.

Temeiul examinării acestei cauze a fost sesizarea depusă la CC la 29 aprilie 2013 de deputaţii în Parlament, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Boris Vieru şi Corina Fusu. Aceștea nu sînt de acord că după demiterea lui Lupu, vicepreședintelui Parlamentului Liliana Palihovici (deputat PLDM) i s-a atribuit dreptul de a exercita funcțiile Președintelui legislativului în lipsa unor reglementări legale.

[...] Curtea a statuat că în problemele și aspectele legate de organizarea și funcționarea internă a Parlamentului în privința cărora Constituția nu dispune, Parlamentul are libertatea să decidă în mod autonom, autonomie care se exercită prin voința majorității membrilor manifestată prin vot. În acest sens, Parlamentul are competența exclusivă să stabilească prevederi privind atribuțiile organelor sale de conducere, să decidă asupra modului de aplicare a acestora, iar nerespectarea unor prevederi regulamentare se poate constata şi rezolva pe căi şi proceduri exclusiv parlamentare. [...]

De asemenea, CC a spus că, deși la data revocării Președintelui (25 aprilie 2013), Regulamentul Parlamentului nu cuprindea norme referitoare la posibilitatea vicepreședintelui de a exercita atribuțiile acestuia în cazul vacanţei funcţiei, inclusiv de a semna legile adoptate, în virtutea autonomiei regulamentare a Parlamentului și prin raportare la analogia legii, această competenţă putea fi exercitată de vicepreşedintele Parlamentului, împuternicit în acest sens de deputaţi prin votul majorităţii, chiar şi în lipsa unei norme legale exprese în Regulamentul Parlamentului. În concluzie, [...] adoptarea de către Parlament a unor norme prin care se instituie interimatul funcției de Președinte al Parlamentului în sine nu contravine normelor constituţionale. [...]

În ultimile zile am asistat la un șir de decizii ale CC prin care a declarat neconstituționale mai multe legi și anume legile votatate la 3 mai în comun de către deputații PLDM (cu excepția celor care nu au fost prezenți la ședința din acea zi) și PCRM. Aceștia din urmă au criticat deciziile CC, acuzînd Curtea de partizanat politic. Alții au spus că judecătorii au fost plătiți de Plahotniuc cu bani grei. Azi însă, am văzut că decizia judecătorilor CC este în favoarea celor care au acuzat anterior Curtea. Și, dacă tot spun unii că judecătorii iau bani pentru a lua decizii în favoarea cuiva, cu cît oare au fost plătiți de această dată și de cine… ?

Cred că CC în deciziile sale s-a bazat pe Lege, iar faptul că cuiva să nu-i placă verdictul este și firesc. Azi ne-am convins că, dacă s-a respectat legea din start și nu s-au făcut șmecheri (asta fără ca să iau în calcul contextul în care a fost demis Marian Lupu), decizia Curții nici nu putut fi alta.

Cam asta.

Share and Enjoy

Curtea Constituțională (CC) iar nu a „trecut testul” și asta pentru că decizia de azi a dat peste cap planurile cuiva. La sesizarea deputatului Sergiu Sîrbu privind examinarea constituţionalităţii hotărîrilor Parlamentului referitoare la numirea şi revocarea Procurorului General, „CC a declarat neconstituţională Hotărârea Parlamentului nr. 104 din 3 mai 2013 cu privire la abrogarea Hotărârii nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General. Totodată, Curtea a recunoscut constituţională Hotărârea Parlamentului nr. 81 din 18 aprilie 2013 privind numirea în funcţia de Procuror General.” 

Ne-am convins repetat, că legile votate la 3 mai de către PLDM și PCRM au meritat criticile, iar faptul că Președintele Timofti le-a promulgat în doi timpi și trei mișcări vorbește despre faptul că … așa a adorit cineva.

Ce mi se pare foarte interesant este că „ [...] Curtea a reţinut că Hotărârea privind numirea în funcţie a Procurorului General se adoptă cu majoritatea voturilor deputaţilor prezenţi. Potrivit stenogramei, la şedinţa Parlamentului s-a înregistrat prezenţa a 95 deputaţi. În acest context, majoritatea deputaţilor prezenţi a constituit 48 de deputaţi. Astfel, chiar şi în eventualitatea anulării a două voturi din cele 51, ar rezulta 49 de voturi pro, ceea ce reprezintă mai mult decât majoritatea deputaţilor prezenţi, necesară pentru adoptarea hotărârii…”

Așa se întîmplă atunci cînd ești aburit de dorința de a te răzbuna și nu-ți chibzuești pașii. Și, mă întreb dacă deputații PLDM, PCRM și Timofti nu au știut că un Procuror General poate fi numit în funcție cu majoritatea deputaților prezenți și nu cu cel puțin 51 de voturi. Ori, au știut, dar au ales varianta că poate va trece neobservat. Și, aici îmi aduc aminte de vorba unui consătean: „Hai davai, poati s-a prini”. Păi, iată că nu „s-o prinit” și mai pui că Timofti se plînge europenilor că CC se comportă ca un actor politic.

Șmecheria care a stat la baza abrogării Legii cu privire la numirea Procurorului General a fost dată peste cap. Inițial, PLDM a votat pentru acesta, plus alte legi, fiindcă asta a fost înțelegerea cu PD ca aceștia să susțină candidatura lui Filat la funcția de Prim-ministru. Iar, după ce Curtea a decis că Filat nu mai poate candida la funcția de Premier, PLDM abrogă toate aceste legi la 3 mai cu sprijinul comuniștilor.

Cam asta.

Share and Enjoy

Curtea Constituţională a pronunţat hotărârea privind examinarea constituţionalităţii unor prevederi referitoare la atribuţiile Guvernului demisionar şi ale Prim-ministrului interimar.

„Audiind argumentele părţilor, Curtea a reţinut că statutul Prim-ministrului interimar este diferit de cel al Prim-ministrului titular. Curtea a constatat că Prim-ministrul interimar are un statut provizoriu, prin instituirea interimatului urmărindu-se asigurarea continuităţii exercitării atribuţiilor Prim-ministrului, care, în virtutea caracterului lor special, nu permit intermitenţe. Pentru exercitarea funcţiei de Prim-ministru el însă nu are mandatul Parlamentului şi nu parcurge procedurile numirii în funcţie inerente unui Prim-ministru titular. Astfel, dispoziţiile constituţionale enunţate exclud egalarea mandatului de Prim-ministru cu interimatul acestei funcţii, prin care se asigură continuitatea exercitării atribuţiilor Prim-ministrului, dar nu se pune începutul unui mandat deplin de Prim-ministru.”

În acest context, CC a recunoscut parţial constituţional articolul 7¹ (atribuţiile Guvernului demisionar) din Legea cu privire la Guvern, în redacţia Legii nr. 107 din 3 mai 2013, cu excepţia unor norme care au fost declarate neconstituţionale. De asemenea, Curtea a declarat neconstituţional articolul 27¹ (atribuţiile Prim-ministrului interimar) din aceeaşi Lege, în redacţia Legii nr. 110 din 3 mai 2013.

Totodată, Curtea a declarat neconstituţionale Decretele Preşedintelui Timofti şi a Hotărârii Guvernului ce prevedeau demiterea din funcţie a vicepremierului Moldovanu, ministrului transporturilor Şalaru, dar şi a şefului Molsilva, Ion Cebanu.

Acum se vor găsi mulţi care vor spune că „CC nu a trecut testul”, dar observaţi Vă rog care a fost scopul iniţial cînd la 3 Mai 2013 au fost votate aceste legi. Răzbunarea nu este cea mai bună soluţie de a învinge şi de a aduce la normal o situaţie ca aceasta. Mă întreb de ce  Timofti a semnat Decretul demiterii din funcţie a celor trei liberali? Ori, Preşedintele nu este un jurist profesionist, ori face jocul cuiva? Aşa dar, după cum am scris în postarea precedentă, Timofti ar putea să se mai aleagă cu încă o bilă neagră, lucru ce s-a şi întîmplat. Integritatea acestuia deja lasă de dorit şi este clar ca bună ziua că este Preşedintele doar a cuiva şi nu al întreg poporului.

Cei trei liberali demişi vor fi restabiliţi în funcţie, iar Hotărârea CC este definitivă şi nu poate fi supusă nici unei căi de atac.

Cam asta.

Share and Enjoy

Curtea Constituţională (CC) va examina azi sesizarea deputaţilor liberali Mihai Ghimpu şi Valeriu Munteau cu privire la adoptarea Legii ce permite acordarea mai multor atribuţii unui Prim-ministru interimar. Astfel, acesta are aceleaşi atribuţii ca şi Prim-ministrul titular cu excepţia adoptării hotărîrii privind demisia Guvernului sau Prim-ministrului, formării şi propunerii componenţei Guvernului.

 Această Lege (împreună cu altele) a fost votată la data de 3 Mai de către deputaţii PLDM şi PCRM. Ulterior, acest pachet de legi a fost criticat de către oficialii UE şi au recomandat ca acestea să nu fie promulgate de Preşedinte, dat fiind faptul că sînt anticonstituţionale, antieuropene şi antidemocratice. În pofida recomandărilor, aceste legi au fost promulgate.

 Împuternicirele suplimentare ale Premierului interimar au fost calificate din start ca fiind o posibilitate în mîna lui Filat de a se răzbuna pe PL şi PD. Astfel, ieri am fost martorii primelor „victime” din PL. A fost demis vice-premierul Mihai Moldovanu, ministrului Transporturilor Anatol Șalaru şi a șefului „Moldsilva”, Ion Cebanu. De asemenea, Valeriu Muntanu a solicitat astăzi, judecătorilor CC să examineze posibilitatea ca, pe lângă sesizarea cu privire la controlul constituționalității atribuțiilor prim-ministrului interimar, care urmează să fie dezbătut pe parcursul zilei de Înalta Curte, să fie analizată și legalitatea decretelor președintelui Nicolae Timofti privind revocarea acestora din funcţie

 Reeşind din reacţia partenerilor europeni, cred că CC v-a suspenda acţiunea legii respective, iar Preşedintele Timofti se va alege cu încă o bilă neagră. Dar, mai vedem.

 Cam asta.

Share and Enjoy